Sensul viziunii în viața omului

„Omul în căutarea sensului vieții”, Viktor Frankl - Scop și sens în existență

Experiența ca prizonier într-un lagăr de concentrare presupune apariția unor reacții mentale care sensul viziunii în viața omului desfășoară pe parcursul a trei etape, fiecare dintre acestea manifestându-se prin intermediul unor reacții și comportamente specifice. Etapele sunt împărțite astfel: 1 perioada de după intrarea în lagărul de concentrare; 2 perioada de adaptare la rutina lagărului; 3 perioada ulterioară eliberării din lagăr p. În continuare vom evalua ce presupune fiecare dintre aceste etape, pe baza experiențelor pe care Frankl le relatează în cartea sa.

Prima etapă, cea referitoare la perioada de după intrarea în lagăr, este caracterizată de o stare permanentă de șoc. Modificarea absolută a cursului vieții și necesitatea de adaptare la condițiile unui nou mod de a exista, în care omul devine un simplu număr înregistrat în registrele autorităților, tatuat pe piele sau cusut pe hainele jerpelite pe care este obligat să le poarte din momentul intrării în lagăr și până la final, care riscă oricând să se regăsească pe listele de exterminare liste cu numerele prizonierilor care erau trimiși în camerele de gazare și care trebuie să se adapteze foametei, sclaviei și condițiilor mizere de viață murdărie, boli, lipsă de spațiu, lipsă de medicamente etc.

Test ocular dur intrarea în lagăr, trecerea în cea de-a doua etapă a vieții de prizonier era posibilă doar pentru aceia care erau considerați apți pentru a munci și care erau salvați în acest fel de sensul viziunii în viața omului exterminarea prin gazare.

Viktor Frankl

În acest caz, decizia îi aparținea unui ofițer SS: Frankl povestește cum soarta celor 1. Starea de șoc se transforma ulterior într-o stare de curiozitate detașată, o curiozitate referitoare la consecințele tuturor acelor activități pe care prizonierii urmau să le realizeze în interiorul lagărului. După primele nopți de dormit în paturi suprapuse din priciuri, câte 9 persoane în același pat, înghesuite unele în altele pentru a păstra căldura, folosind încălțările murdare pe post de perne, groaza camerelor de gazare părea că se transformă într-o ușurare care putea să-i scutească pe prizonieri de suicid pp.

Totuși, înainte de această moarte, prizonierul se confrunta cu emoții extrem de dureroase, cum ar fi dorul de familie și de casă, urmat apoi de dezgustul produs de mediul lagărului.

„Omul în căutarea sensului vieții”, Viktor Frankl - Scop și sens în existență

Moartea emoțională era provocată de sensul viziunii în viața omului în care erau pedepsiți prizonierii, atât de gardieni, cât și de Capo acei prizonieri care erau desemnați spre a supraveghea munca forțată a celorlalți și care îndeplineau o serie de activități de natură administrativăchiar și în cazul celor mai naturale reacții cum ar fi reacția de dezgust pe care prizonierii o aveau atunci când, în timpul transporturilor, pe fețele lor săreau fecale din contactul cu terenul accidentat — reacție care era pedepsită cu o lovitură de bici.

Simptome precum apatia și uzura emoțională facilitau starea de insensibilitate față de bătăile și torturile cotidiene, aceasta dezvoltându-se ca un mecanism de apărare necesar supraviețuirii acelor condiții. De asemenea, și starea de apatie este considerată ca fiind un mecanism de apărare rezultat din nevoia de conservare a vieții propriii și a celor apropiați din lagăr. Aceste stări, alături de orientarea tuturor resurselor către supraviețuire, modificau viața internă a prizonierilor și produceau o stare de regresie care, într-o perspectivă psihanalitică, presupune retragerea într-o formă primitivă a vieții mentale.

Una dintre acestea era arta, care se manifesta sub forma unor programe de cântece, poezii și glume, care se organizau într-o baracă transformată în cabaret, spectatorii fiind acei prizonieri care beneficiau de anumite poziții mai bune în lagăr, cei sensul viziunii în viața omului titlul de Capos și muncitorii să ne aducem aminte de experiențele carcerale ale deținuților din România comunistă și de modalitatea în care aceștia au reușit să păstreze viu spiritul culturii chiar și în interiorul închisorilor în care se aflau — n.

Un alt aspect semnificativ la nivelul vieții prizonierilor din amețeli și deteriorarea vederii se referă la faptul că aceștia reușeau să își păstreze simțul umorului, ceea ce le permitea să se detașeze de contextul în care se aflau. Totuși, viața spirituală putea deveni mult mai profundă în lagăr.

VALI VIJELIE - CUM E VIATA OMULUI

Frankl este de părere că persoanele care aveau o viață intelectuală bogată sufereau mai mult decât ceilalți, însă aveau și o capacitate mai ridicată de a combate realitatea lagărului prin intermediul propriei libertăți spirituale. Aprofundarea vieții interioare îi permitea prizonierului să evadeze în trecut, dar sensul viziunii în viața omului în evenimentele importante ale vieții sale, ci în evenimentele simple și banale ale existenței cotidiene pp.

Mai existau și alte bucurii în lagăr, cum ar fi posibilitatea ca deținuții să se poată despăduchea înainte de culcare sau să beneficieze de câteva boabe de fasole în supă.

Ca oricare disciplină a culturii, filosofia își are și ea concepțiile și noțiunile de bază, de la care pornește întregul univers al cunoașterii lumii și vieții. Unele din ele în decursul anilor au devenit idei fixe, axiome, iar altele mai sunt încă teorii controversate, care, având mii de ani, încă mai servesc drept teme de dezbateri.

Dar dacă tot urma să mor, măcar să fi avut un sens moartea mea. Era limpede că mai mult sens ar fi avut dacă aș fi murit încercând să-mi ajut semenii decât vegetând și așteptând să-mi găsesc sfârșitul ca un muncitor neproductiv cum ajunsesem. Cu toate acestea, psihiatrul reușește să supraviețuiască în continuare.

În timpul transporturilor de bolnavi, prizonierii subnutriți erau cărați în roabe, câțiva kilometri, de către alți prizonieri, chiar și prin furtuni de zăpadă, până la următorul lagăr — dacă se întâmpla ca un prizonier să sensul viziunii în viața omului înainte de transport, el era încărcat oricum în roabă, fiindcă era necesară respectarea listelor pp.

Despre ultima zi de lagăr, Frankl povestește că plănuia o evadare, care a fost însă oprită de faptul că pe ușa lagărului a intrat o mașină în care se afla un delegat al Crucii Roșii din Geneva care a afirmat că din acel moment toți prizonierii din lagărul respectiv se aflau sub protecția sa.

Acesta lucru se datora faptului că frontul se apropia de zona lagărului respectiv. Cu toate că delegatul Crucii Roșii asigurase prizonierii că lagărul nu trebuie evacuat, în seara acelei zile au ajuns în lagăr o serie de camioane cu soldați SS, care aveau ca ordin evacuarea lagărului.

beneficii hipermetropie

Frankl și cu prietenul său cel cu care încercase să realizeze evadarea au fost păstrați pentru ultimul grup de transport, însă medicul-șef a uitat să-i treacă pe listă, motiv pentru care au rămas pe loc. Ziua următoare, frontul ajunsese în zona lagărului, iar pe catargul porții acestuia era ridicat steagul alb. Frankl afirmă faptul că la câteva săptămâni de la acest incident a intrat în contact cu anumite fotografii realizate într-un lagăr aflat în apropierea celui în care se afla el, în care se aflau corpurile carbonizate ale celor care au plecat în ziua transportului cu camioane organizat de trupele SS pp.

Acest psihiatru afirmă că omul poate pierde orice, în afară de libertatea de alegere a modalității proprii de a reacționa.

„Omul în căutarea sensului vieții”, Viktor Frankl – De la scopurile cotidiene la sensul existenței

În acest sens, nu lipsa de somn sau de hrană îl schimbă pe prizonier, cum nici sursele de stres intens din lagăr nu realizează acest lucru, ci prizonierul se transformă pe sine în urma unei decizii interioare cu privire la modalitatea de a reacționa la aceste condiții de mediu. Libertatea interioară este aceea care oferă sens vieții umane. Modalitatea de sensul viziunii în viața omului a propriului destin determină posibilitățile de aprofundare a sensului propriei vieți.

Prizonierii care au permis capitularea totală a sinelui moral și a spiritului au fost cei care au devenit victime ale influențelor provenite din mediul lagărului. Cea mai demoralizatoare influență era imposibilitatea de a cunoaște durata perioadei de detenție.

Prizonierul care alege să privească spre dificultățile produse de viața de lagăr ca pe o oportunitate de a-și dezvolta viața spirituală avea mult mai multe șanse de supraviețuire decât prizonierul care capitula și pentru care viața își pierdea sensul pp. Frankl consideră că pierderea încrederii în viitor presupune și pierderea rezistenței spirituale. Între dispoziția mentală a unui om și nivelul imunității organismului său există o puternică legătură.

A venit momentul să discutăm și despre cea de-a treia etapă, referitoare la perioada de după eliberarea din lagăr. Corpul reacționa primul la starea de libertate, întrucât prizonierii mâncau cantități însemnate de alimente după eliberare. De asemenea, aceștia simțeau deseori nevoia de a vorbi, de a putea elibera întreaga tensiune internă. Urma apoi eliberarea emoției.

10 concepții filosofice de bază de care trebuie să ținem cont pentru a duce o viață înțeleaptă

Totuși, chiar și după eliberare este necesar ca prizonierul să beneficieze de îngrijire spirituală. Odată eliberați, anumiți prizonieri erau încă marcați de influența lagărului și deveneau opresori și instigatori în libertate, justificându-și comportamentul pe baza experiențelor din lagăr.

sensul viziunii în viața omului pentru ce este bună viziunea

Pe lângă această deformare morală, prizonierul se confrunta și cu amărăciunea și deziluzia întoarcerii la viața anterioară. Amărăciunea era provocată de reacțiile de indiferență, superficialitate și lipsă de empatie ale oamenilor față de suferințele prin care prizonierul a trecut pe parcursul experienței din lagăr.

restabilirea vederii cu vitamine

În ceea ce privește deziluzia, aceasta era provocată de cruzimea realității: pe parcursul perioadei de prizonierat, prizonierii își găseau ca scop al suferinței lor viitorul întâlnirii cu persoanele iubite care îi așteaptă.

Totuși, după eliberare, anumiți prizonieri au aflat că persoanele la care s-au gândit tot timpul că îi vor aștepta sunt moarte pp. Ce înseamnă logoterapia?

sensul viziunii în viața omului

În comparație cu psihanaliza, care presupune o metodă orientată spre retrospecție și introspecție, logoterapia este concentrată pe viitor și pe sensurile acestuia — este o metodă psihoterapeutică centrată pe sens. De asemenea, logoterapia acționează asupra structurilor și mecanismelor de răspuns care permit dezvoltarea nevrozelor, pacientul fiind orientat către sensul propriei sale vieți, ceea ce facilitează dezvoltarea unor abilități necesare pentru combaterea nevrozei.

Referitor la sens, acesta este specific fiecărui individ uman, deci unic, putând fi îndeplinit doar de persoana căreia îi aparține, pentru a obține semnificația necesară satisfacerii propriei voințe de sens.

sensul viziunii în viața omului

Nevrozele noogene, noodinamica și vidul existențial Nevrozele noogene provin din problemele de natură existențială și din frustrarea voinței. Chiar dacă nu orice conflict are o natură patologică uneori existența unui conflict fiind chiar benefică și sănătoasă și chiar dacă suferința nu este doar un simptom nevrotic putând fi și o realizare a individuluipreocuparea umană față de valoarea propriei vieți este o suferință existențială, însă nu și o tulburare psihică.

În logoterapie, pacientul este asistat în procesul de căutare a sensului vieții sale.

Viziunea romantică asupra Naturii și Omului | peterlengyel

Această orientare psihoterapeutică este preocupată de realitățile existențiale, contribuind la împlinirea sensului potențial al vieții. Diferența dintre logoterapie și psihanaliză este determinată și de faptul că prima menționată vede principala preocupare umană ca fiind căutarea sensului, în timp ce cea de-a doua se referă la gratificarea și satisfacerea impulsurilor inconștiente aflate în conflict pp.

Publicat pe ianuarie 19, de peterlengyel Prin viziunea naturalistică romantică, Omul se vede pe sine și analizează Lumea a cărei parte este: Natura nu mai este privită ca un mecanism ci ca o entitate organică aflată în dezvoltare, evoluție, o entitate capabilă de autoreglare și având o valoare extraordinară în fiecare parte a sa. Romantismul presupune un intelect educat aflat în contact cu realitatea naturală… un om care știe de unde provin resursele necesare existenței umane, conștientizează amploarea fenomenelor naturale în care umanul este un detaliu, astfel încât înțelege locul omului în peisaj: conștientizează însă și valoarea extraordinară a unicității intelectului uman creativ, capabil de a raționa, a înțelege… a cunoaște… valoarea omului capabil de iubire. Romantismul, la ora actuală, poate părea de factură vintage, ceva ce aparține trecutului, dar este și azi în vogă… în afara mainstream-ului consumerist încăadică a actualului curent majoritar.

Căutarea sensului vieții produce în individ o stare de conflict, mai degrabă decât una de echilibru. Frankl afirmă faptul că sănătatea psihică se bazează pe existența unui anumit nivel de tensiune care se produce între realizările persoanei până în prezent și cele propuse pentru viitor. Vidul existențial presupune o manifestare care se concretizează în stările de plictiseală.

Frankl sensul viziunii în viața omului că aceasta din urmă creează probleme mai mari decât suferința. Pentru a înțelege depresia, agresivitatea și adicția, este necesară înțelegerea vidului existențial din care acestea pornesc.

Totodată, acest vid se poate manifesta prin intermediul mai multor forme: compensarea frustrării voinței de sens cu voința de putere sau cu voința de plăcere, ceea ce conduce deseori la compensări de natură sexuală pp.

Viktor Frankl Sensul vieții, esența existenței, sensul iubirii, sensul suferinței și sensul viziunii în viața omului suprem Logoterapia nu este interesată în mod direct de sensul general al vieții, ci de sensul specific al unui individ uman, la un moment dat în viața sa. Frankl afirmă că omul trebuie să-și caute mai degrabă propria vocație și misiune decât un sens abstract al vieții.

Totodată, acest psihiatru susține faptul că omul este cel întrebat de viață care este sensul său și nu invers. Din punct de vedere teoretic, rolul logoterapiei constă în extinderea perspectivelor pacientului, în vederea perceperii și conștientizării sensul viziunii în viața omului sensurilor potențiale proprii. Astfel, logoterapia susține existența a trei modalități de identificare a sensului vieții: 1 prin creație și acțiune; 2 prin experimentarea a ceva sau întâlnirea cu cineva; 3 prin atitudinea în fața suferinței inevitabile pp.

Iubirea este aceea care îi permite omului să identifice în persoana iubită trăsăturile și caracteristicile esențiale, precum și potențialul neactualizat al acesteia.

Persoana care iubește îi permite persoanei iubite, întocmai prin iubire, să-și actualizeze potențialul, iar acesta din urmă devine real sensul viziunii în viața omului momentul în care persoana conștientizează ceea ce ar putea efectul antipsihoticelor asupra vederii fie.

În logoterapie, iubirea este considerată un fenomen primar, nu un efect secundar al sexualității p. Astfel, dacă suferința umană are un sens, omul este dispus să sufere. Cu toate acestea, suferința nu este o condiție necesară în vederea identificării sensului, pentru că acesta poate fi găsit și fără suferință.

Frankl insistă asupra faptului că suferința trebuie evitată atunci când poate fi evitată, întrucât suferința inutilă nu este un act de eroism, ci de masochism p. Având capacități intelectuale limitate, omul nu poate înțelege sensul suprem al existenței, spune Frankl. Astfel, omul trebuie să-și accepte incapacitatea de înțelegere a sensului suprem al vieții p. În acest sens, efemeritatea vieții nu determină lipsa de sens a acesteia, ci participă la responsabilitatea individuală a omului în ceea ce privește împlinirea potențialităților trecătoare.

Intenția paradoxală presupune apropierea pacientului de obiectul propriei frici, prin inversarea atitudinii sale și înlocuirea fricii cu o dorință paradoxală. Cauzele nevrozelor și nevroza colectivă Frankl este de părere că în afara factorilor de natură constitutivă somatici sau psihiciatât mecanismele de răspuns, cât și anxietatea anticipatorie reprezintă cauze importante în ceea ce presupune manifestarea patologiei psihice: simptomul determină apariția fobiei, iar fobia declanșează manifestarea simptomului, care intensifică la rândul său fobia.

De îndată ce omul găsește un sens pentru suferința sa sau un sens pentru viața sa în pofida suferinței sale, el devine capabil să o îndure.

Psihiatrul vienez oferă ca exemplu tulburarea obsesiv-compulsivă și remedii casnice pentru refacerea vederii pacientului de a se lupta cu propriile obsesii, ceea ce dezvoltă capacitatea acestora de a-l tulbura. Totuși, atunci când pacientul oprește lupta cu obsesiile, abordându-le prin intermediul unei maniere ironice intenția paradoxalăintensitatea simptomului scade, până la neutralizarea sa.

Astfel, intenția paradoxală poate combate anxietatea anticipatorie, la fel cum dereflecția poate combate hiperintenția și hiperreflecția pp. Pericolul produs de pandeterminism Ideea de pandeterminism se referă la lipsa de sensul viziunii în viața omului a omului de a acționa într-un sensul viziunii în viața omului voluntar, indiferent de condițiile impuse de mediul de viață.

Crezul psihiatric și reumanizarea psihiatriei Frankl prezintă propriul său crez psihiatric și susține faptul că omul nu poate fi condiționat în deplinătatea existenței sale de nimic și că el își poate păstra propria libertate, chiar și în cele mai groaznice condiții, chiar și în cazul nevrozelor sau a psihozelor.

Psihiatria trebuie să vadă dincolo astigmatism ridicat și miopie concepția conform căreia omul este un lucru codeterminat.

Omul conține ambele posibilități; ce va actualiza depinde de decizii, nu de condiții. Articol realizat de Radu Mihai. Sursă informații: Viktor Frankl, Omul în căutarea sensului vieții, trad. Florin Tudose, editura Vellant, București, Sursă imagine reprezentativă: carturesti.

Mai multe despre acest subiect