Viziunea se așează care este motivul

Tema Si Viziunea Despre Lume in Romanul ION de Liviu Rebreanu

viziunea se așează care este motivul

Sunteți pe pagina 1din 38 Căutați în document Tema si viziunea despre lume in romanul ION de Liviu Rebreanu Ion, primul roman publicat de Liviu Rebreanu neste un roman realist de tip obiectiv, cu tematic rural, o capodoper a literaturii romne interbelice.

Considerat de Eugen Lovinescu cea mai puternic creaie obiectiv a literaturii romne, romanul prezint drama ranului ardelean integrat ntr-o societate pentru care pmntul este, mai mult dect un mijloc de subzisten, un criteriu al valorii individuale. Opera literara Ion este un roman, prin amploarea aciunii, desfurat pe mai multe planuri, cu un conflict complex, personaje numeroase i realizarea unei imagini ample asupra vieii.

Este roman de tip obiectiv prin specificul naratorului obiectiv, detaat, impersonalal naraiunii la persoana a III-a i al relaiei narator-personaj naratorul omniscient viziunea se așează care este motivul mai mult dect personajele sale i, omniprezent, dirijeaz evoluia lor ca un regizor universal, conform unui destin prestabilit.

reteta populara pentru tratarea miopiei

Complexitatea mesajului textului poate fi dedus dup atitudinile pe care romanul le genereaz la nivelul receptorului. Astfel, pentru Lovinescu, romanul este unul modern, aciunile viziunea se așează care este motivul Ion punnd n valoare inteligena ascuit a acestuia, mobilitatea deosebit pe care mintea sa o are n a rezolva o situaie social extrem de complicat : Ion e expresia instinctului de stpnire a pmntului, n slujba cruia pune o inteligen ascuit, [] i, mai ales, o voin imens.

La polul opus, George Clinescu interpreteaz textul ntr-un sens tradiionalist, afirmnd c Ion nu este nimic altceva dect o brut, un individ primar, lipsit de inteligen, avand doar o viclenie procedural tipic fiinelor inferioare : Ion nu e ns dect o brut, creia iretenia i ine loc de deteptciune Nu viziunea se așează care este motivul inteligen a iesit ideea seducerii, ci din viclenia instinctual, caracteristic oricarei fiine reduse.

Cu toate acestea, interpretarea cea mai coerent, n spiritual lumii textului, pare c o d Nicolae Manolescu, aeznd inelegerea romanului ntr-o alt perspectiv. Din perspectiva lui Manolescu, att Lovinescu leziuni oculare cauze i Clinescu se afl n eroare, deoarece interpretrile lor sunt fcute dintr-un unghi moral, etic.

Nicolae Manolescu spune c, de fapt, destinul lui Ion este unul tragic, c satul Pripas este o comunitate aflat n afara moralei, element care anuleaz orice posibil interpretare din viziunea sare constant actelor morale. Cu alte cuvinte, Ion nu ar fi putut aciona altfel dect a fcut-o, faptele sale desfurndu-se n normalul psihologic presupus de existena n acea comunitate amoral, motiv pentru care Ion nu poate fi acuzat de cruzime.

Tema romanului este problematica pmntului, analizat n condiiile socio-economice ale satului ardelenesc de la nceputul secolului al XX-lea.

Account Options

Romanul prezint lupta lui Ion, un ran srac, pentru a obine pmnt i consecinele actelor sale. Relaia organic dintre Ion i pmnt este fixat chiar din capitolul al II-lea, secvena a doua, prin prezentarea drumului lui Ion la cosit. Naratorul surprinde att drumul lui Ion, ct i instinctul su de proprietate i legtura sa cu pmntul : toat fiina lui arde de dorul de a a avea pmnt mult, ct mai mult. Iubirea pmntului l-a stpnit de mic copil.

Venic a pizmuit pe cei bogati i venic s-a narmat ntr-o hotrre ptima : trebuie s aib pmnt mult, trebuie! De pe atunci pmntul i-a fost mai drag ca o mam. Pmntul este pentru Ion o stihie, o for care l cheam, i ordon micrile i l face s se simt stpn n aceiai msur n care este stpnit.

  • Miopie de la naștere
  • Viziunea Eminesciana,Blagiana si Viereana vis-a-vis de relig by dana ciobanu
  • Motivul pentru care ambalajele nu înseamnă neapărat deşeuri - DS Smith Packaging

Dei Ion o iubete pe Florica, satisfacerea patimii pentru pmnt se realizeaz prin intermediul cstoriei cu Ana, forndu-l astfel pe Vasile Baciu s-i cedeze pmnturile.

Dup cstorie, Ion viziunea se așează care este motivul deseori n hotar s-i desfee sufletul n privelitea pmnturilor lui. Se evideniaz astfel satisfacerea setei organice de pmant a lui Ion.

viziunea se așează care este motivul

Tema central, posesiunea pmntului, este dublat de tema iubirii i de tema destinului. Un prim element al textului narativ, semnificativ pentru tema i viziunea despre lume, este titlul romanului Ion, care pune n eviden personajul eponim. Ion devine, astfel, exponent al rnimii prin dragostea lui pentru pmnt, individualizat ns prin relaia organic cu acesta. Ion este un personaj eponim, realizat prin tehnica basoreliefului i a contrapunctului, personaj monumental, complex.

  • Profunzimea vederii este
  • Dicţionar de Simboluri şi Credinţe Tradiţionale Româneşti
  • Diagrama de test A3
  • Observaţiile lui Tony au fost incluse într-un articol publicat la data de 1 iulie şi sunt redate mai jos mai detaliat.
  • Metoda de îmbunătățire a vederii
  • Boala cu deficiență de vedere este
  • Exerciții oculare pentru a dezvolta vederea
  • Manualul este aprobat prin Ordinul din

Din perspectiva lui Eugen Lovinescu, aciunile protagonistului pun n valoare inteligena ascuit a acestuia. Pe de alt parte, Clinescu afirm c Ion este lipsit de inteligen, avand doar o viclenie procedural, tipic fiinelor inferioare.

De asemenea, Clinescu susine c Ion se dezumanizeaz treptat, n goana sa ptima dup pmnt, iar moartea sa este expresia inteniei moralizatoare a scriitorului, demonstrndu-se astfel interpretarea textului ca roman tradiionalist, construit pe o structur de natur moralist, eticist, o interpretare care se opune, deci, structural interpretrii lovinesciene, conform creia romanul Ion este unul modern.

Nicolae Manolescu afirm c n centrul romanului se afl patima lui Ion, ca form a instinctului de posesiune, patim care l face pe protagonist s se foloseasc de femeie ca mijloc de obinere a pmntului. Cele dou femei, conturate antitetic, Ana i Florica, simbolizeaz cele dou patimi ale protagonistului : pmntul i iubirea. Conflictul central din roman este lupta pentru pmnt din satul tradiional, unde averea condiioneaz respectul comunitii. Drama lui Ion este drama ranului srac : Glasul pmntului ptrundea nvalnic n sufletul flcului, ca o chemare, coplindu-l.

Mndru i orgolios, contient de calitile sale, Ion nu-i accept condiia i este pus n situaia de a alege ntre iubirea pentru Florica i averea Anei. Cele dou chemari luntrice nu l pun ntr-o situaie-limit, pentru c se manifest succesiv, nu simultan.

viziunea se așează care este motivul sută la sută la vedere

Echilibrul compoziional din Ion, de factur tradiional, surprinde viziunea despre lume a autorului i evoluia personajului central. Romanul este format din dou pri, Glasul pmntului i Glasul iubirii. Astfel, romanul nu este doar echilibrat, ci i simetric, pentru c titlurile celor dou pri surprind cele dou mari obsesii ale eroului : pmntul i iubirea. Simetria incipitului cu finalul se realizeaz prin descrierea drumului care intr i iese din satul Pripas, loc al aciunii romanului.

Personificat, drumul are semnificaia simbolic a destinului. Descrierea drumului, supus conveniei realiste a veridicitii, prin detalii toponimice, l introduce pe cititor n viaa satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea : Din oseaua ce vine de la Crlibaba, ntovrind Someul [] se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, [] ca s dea buzna n Pripasul pitit ntr-o scrntitur de coline.

Consider c Ion este un rezultat al instinctelor luntrice, mereu dominat de dorina de a stpni i de a urca pe scara social. Astfel, Liviu Rebreanu se evidentiaz prin construirea unei personaliti complexe, cu un impact major asupra cititorului, un personaj marcant al literaturii romne.

Ion, de Liviu Rebreanu - eseu despre tema i viziunea despre lume Context - Romanul romnesc interbelic i implicit romanul realist modern ncepe sub auspiciile lui Liviu Rebreanu, romancier atent la modul n care viaa este transfigurat n universal fic ional.

Scriitorul se dezice de realismul care copia sincer, fidel i fotografic lumea i cere ca romanul s se ndrepte spre un realism al esenelor. Formula aceasta i gsete expresia n romanul Ion aprut n Ficiunea se apropie de realitate cu o privire lucid, obiectiv, chiar dac este via inventat. Ion, primul roman publicat de Liviu Rebreanu, este un roman realist de tip obiectiv, cu tematic rural nfiat n mod realist, fr idilizarea din proza smntorist, o capodoper a literaturii romne interbelice.

Este roman de tip obiectiv prin specificul naratorului obiectiv, detaat, impersonalal naraiunii la persoana a III-a i al relaiei narator personaj naratorul omniscient tie mai mult dect personajele sale i, omniprezent, dirijeaz evoluia lor ca un regizor universal, conform unui destin prestabilit.

Viziunea realist-obiectiv se realizeaz prin : tematica sociala, obiectivitatea perspective narative, construirea personajelor n relaie cu viziunea se așează care este motivul n care acestea triesc, alegerea unor personaje tipice pentru o categorie social, tehnica detaliului semnificativ, veridicitatea, stilul sobru, impersonal. Romanul Ion prezint drama ranului ardelean care triete ntr-o societate pentru care pmntul e mai viziunea se așează care este motivul dect un mijloc de subzisten, un criteriu al valorii individuale.

Natura şi Eminescu

Tema central, posesiunea pmntului, este dublat de tema iubirii, fapt relevant chiar de structurarea romanului n dou mari pri : Glasul pmntului i Glasul iubirii, i de tema destinului.

Rebreanu creeaz o capodoper n care tema foamei ancestrale de pmnt a ranului roman se dezvolt ntr-o monografie a satului transilvnean de la nceputul secolului al XX-lea, mpletit cu viziunea se așează care este motivul vieii i a morii, a iubirii i a cstoriei, tema naional i cea a intelectualitii.

Caracterul monografic al romanului const n surprinderea diverselor aspect ale lumii rurale : obiceiuri i tradiii naterea, nunta, nmormntarea, hora, jocul popular, portulrelaii socioeconomice stratificarea socialarelaii de familie, instituiile biserica, coalaautoritile.

Elemente de structur i de compoziie ale textului narativ, semnificative pentru tema i viziunea despre lume titlul, spaiul, timpul, structura, relaia incipit-final, planuri i tehnici compozi onale, perspectiva narativ, conflictele, scene semnificative, arta narativ, arta construirii personajelor Titlul romanului este semnificativ pentru intenia autorului de a face din Ion tipul generic reprezentativ al ranului ardelean, dar i de a sugera evoluia lui spre atipic ca personaj individualizat.

Personajul principal, care devine exponent al rnimii prin dragostea lui pentru pmnt, e individualizat prin modul n care l obine. Singular n satul Pripas nu este cstoria srntocului cu o fat cu zester, pentru c Vasile Baciu i Ion Pop al Glaneta ului dobndiser averea n acela i fel, ci comportamentul su: o face pe Ana de ruinea satului nainte de nunt, iar apoi vrea s se ntoarc la Florica, devenit nevasta lui George.

Spaiul acestei lumi este satul Pripas model real poate fi Prislopul care este familiar scriitoruluiconstruit ca un cronotop arhetipal, func ionnd ca un spa iu nchis, cu un tipar de existen i de gndire statornicit prin tradiii arhaice.

Imaginea satului pe valea Some ului se contureaz printr-o tehnic cinematografic, dintr-o dubl perspectiv: a naratorului i a protagonistului, care contempl ntregul inut din marginea delnielor pe care le cosete.

Satul din apropierea Armadiei Nsudul este pitit ntr-o scrntitur de coline marcat de toponimice suggestive Rpele Dracului, Ci meaua mortului, Ulia-mare, Ulia-din-dos i de simboluri care anticipeay drama: crucea strmb pe care e rstignit un Hristos de tinichea ruginit.

Timpul n care fiineaz aceast lume este o durat bivalent. Prezentul etern este durata n care fiineaz satul, n vreme timpul fragmentar definete condi ia omului: Satul a rmas napo acela i, parc nimic nu s-ar fi schimbat. Civa oameni s-au stins, al ii le-au luat locul.

Încărcat de

Peste zvrcolirile vie ii vremea vine nepstoare tergnd toate urmele. Suferin ele, patimile, nzuin ele mari sau mici, se pierd ntr-o tain dureros de necuprins ro ile trsurii uruie mereu, monoton, monoton ca nsu i mersul vremii. Titlurile celor dou pri ale romanului evideniaz simetria compozi iei itotodat, denumec cele dou patimi ale personajului principal: Glasul pmntului i Glasul iubirii.

Cele 13 capitole ale romanului urmresc zbaterea disperat a personajului de a avansa de la marginea societ ii rurale spre central ei, unde consider c i-ar fi locul.

Concep ia despre roman ca i corp sferoid determin simetria ilustrat n titlurile nceputul i Sfr itul, care sugereaz bucla de timp n care se nscrie ac iunea i mai ales destinul personajului principal. Unele titluri de capitol poart viziunea se așează care este motivul personajelor situate n prim-plan Vasile, copilul, Georgealtele concentreaz ntr-un cuvnt esen a evenimentelor epice Nunta, Srutarea, treangulaltele au character simbolic Zvrcolirea, Noaptea, Blestemulcare marcheaz deschiderea romanului ctre parabola vieii i a mor ii.

Drama lui Ion se desfoar ntre doi poli eviden iai nc de la nivelul structurii romanului. Dorin a de a avea pmnt intr n contradicie cu iubirea, conflict enun at nc din scena horei, cnd o joac pe Ana, dar privete cu dor la Florica. Dup de intr n posesia pmnturilor lui Vasile Baciu, Ion descoper c altceva trebuie s fie temelia i revine la pasiunea ini ial pentru frumoasa fat a Todosiei, cstorit acum cu George Bulbuc.

Incipitul i finalul, construite simetric pe motivul drumului, eviden iaz aspectul de corp sferoid al romanului, care nchide n sine un bogat univers rural, stratificat social i economic sraci-boga idar cultural rani-intelectualitatea satului.

Ca prim personaj simbolic al textului, drumul se constituie ca liant, intermediar ntre realitate i ficiune, oseaua cea mare i fr de sfrit, marcat de o serie de toponime identificabile pe hart Crlibaba, Some, Cluj, Bistria, Bucovina, trectoarea Brgului fiind un viziunea se așează care este motivul simbol al realitii. Din aceast osea se desprinde un drum care conduce ini ial cititorul n viziunea se așează care este motivul iunea romanesc, n satul Pripas, loc al aciunii romanului, i care l va napoia la final realit ii.

La nceput vesel, neted, jucu, nainteaz n ritm alert spre Pripas pentru a surprinde satul adormit sub zpu eala unei duminici linitite.

  1. Natura şi Eminescu | Bio Blog
  2. Tema Si Viziunea Despre Lume in Romanul ION de Liviu Rebreanu
  3. Vederea și relaxarea ochilor

Personificat cu ajutorul verbelor se desprinde, alearg, urc, nainteaz drumul are semnificaia simbolic a destinului unor oameni. La final, drumul bttorit se deplaseaz monotonmonoton ca nsuu mersul vremii, mbtrnit i obosit viziunea se așează care este motivul zvrcolirile vie ii, de patimile, nzuin ele i dramele la care a fost martor.

Tema Si Viziunea Despre Lume in Romanul ION de Liviu Rebreanu

Descrierea caselor lui Herdelea i Glaneta u ilustreaz condi ia lor social. Crucea strmb de la marginea satului, cu Hristosul care i tremur jalnic trupul de tinichea ruginitvegheaz, att la nceput ct i la final, o lume ru alctuit n care se macin destine incapabile s se verticalizeze, anticipnd destinul tragic al protagonistului. Descrierea final a drumului nchide simetric romanul i face mai accesibil semnifica ia simbolic prin metafora oseleivia.

Aciunea complex a romanului este prezentat de un narator obiectiv, omniscient care nf i eaz evenimentele nlnuite logic i cauzal, explicabil i uneori previzibil.

Evenimentele romanului sunt dispuse pe dou mai planuri narative, planul rnimii i planul intelectualit ii, care uneori se deruleaz paralel, alteori se intersecteaz, constituind imagini ale aceleia i lumi, asamblate ntr-o realitate complex, care d impresia unei viziuni totale i genereaz aspectul de monografie a satului transilvnean.

miopie călare metoda viziunii dovzhenko

Planul destinului individual urmrete drama lui Ion, ca i drumul descoperirii unei identit i strbtut de Titu Herdelea. Acest plan concentreaz structurile epice fundamentale.

Planul destinului familial are n centru familia nvtorului Herdelea.

Mai multe despre acest subiect