Viziune 6 la sută

Societatea moldovenească, de-a lungul primei jumătăţi a secolului al XIX-lea a trecut prin mai multe transformări, modelele pe care le-a urmat fiind cele mai multe ori ale statelor care îşi exercitau influenţa în această parte a Europei. Cu toate că pentru străini teritoriul Moldovei era considerat ca fiind unul de margine al Europei, călătorii care l-au vizitat nu au fost puţini.

Informaţiile dăruite de către aceşti călători sunt concludente pentru caracterizarea societăţii moldoveneşti, ele fiind rezultatul observărilor directe şi impresionând prin pitorescul ce le caracterizează.

Banca Națională a Moldovei este o instituție

La sfârşitul secolului al XVIII-lea, observatorii străini susţin că o treime din aprovizionarea oraşului Constantinopol vine din Viziune 6 la sută. De aceea, în aceste ţări, turcii deţin monopolul la cumpărarea grânelor şi a vitelor, cu preţurile impuse de ei. Iar preţurile acestea sunt tot mai scăzute faţă de preţurile pieţei, pe măsură ce situaţia economică şi monetară a imperiului se înrăutăţeşte. El zugrăveşte un tablou întunecat. În privinţa aceasta, se deosebeşte mult de Muntenia, care, adesea, nu este decât o nesfârşită câmpie, pe care ochiul, obosit, caută zadarnic, în depărtare, o movilă cât de mică, un copac la umbra căruia să te poţi odihni.

Aici, natură n-a făcut toate lucrurile la fel, totul este făurit de ea, dar nimic nu seamănă cu altceva. Colo sunt munţi uriaşi, la poalele lor sunt vâlcele luminoase, într-o parte se afla stânci, prăpăstii, ape repezi:lângă pasuri, sunt pârâie, izvoare şi, pretutindeni, rodnicia pământului este nesecătuită, împodobeşte, după cum este timpul, cu vegetaţia ce i se potriveşte, încât, trecând prin aceste ţinuturi, ai crede că Moldova este o înfăţişare a tuturor muncilor firii, care ne desfată cu mulţimea şi felurimea lor.

Trebuie însă să spunem că, aici, întâlnim două păcate mari, care, orice ai fi, se vor împotrivi mereu înfloririi la care ţinutul acesta frumos ar putea să ajungă, şi viziune 6 la sută şi negoţul care, cu vremea, s-ar putea întări prin aceste locuri nu-i va aduce decât prea puţine foloase. Cele două păcate sunt cârmuirea, care, prin natura ei, este o adevărată nenorocire, şi depopularea, urmărea nefericită a celei dintâi.

Moscova 2259: O viziune futuristă din anul 1914

Provincia aceasta are şi un stăpân, însă un stăpân străin, care o jefuieşte, care este silit s-o jefuiască şi să facă acest lucru cu o grabă necrezut de mare.

Miniştrii de lângă el ştiu să facă întocmai ce face el. Toţi slujbaşii au grijă să le urmeze pilda, încât întreaga cârmuire nu este altceva decât un jaf;toţi membri ei sunt nsite lipitori dornice să sugă ultima picătură de sânge a unor mulţimi vlăguite. La Constantinopol, în fiece an, în fiece zi, în fiece ceas, se vor risipi, prin fel de fel de cai, bogăţiile Moldovei.

Din doi în doi ani,   cel mult la trei ani, Poartă îi dă un nou domnitor;acesta, secătuit de cheltuielile făcute ca să-şi ţină rangul şi de preţul dat pentru scaun, pe care nu-l poate avea decât plătindu-l, vine viziune 6 la sută această provincie nu doar ca să domnească, să-şi plătească datoriile şi să adune altă avere, ci şi ca să-şi îmbogăţească neamurile, prietenii şi pe toţi cei ce-l slujesc. Un alt călător, prezent în anul pe teritoriul Iaşiilor, Domenico Sestini, arheolog, numismatic, geograf născut la Florenţa.

Casele, care se pot numi mai degrabă vizuini, sunt săpate în pământ şi se cheamă bordeie. De departe nu se vede decât fumul care iese din hornuri, iar când te apropi, zăreşti acoperişul abia înălţat de la pământ, construit din prăjini acoperite cu pământ, astfel că iarba creşte deasupra.

Nevoit să ocolească străzile principale, căutând o groapă sau un teren afundat pentru a nu fi văzut de trecători sau pentru a scăpa de jafuri şi neplăceri, iată în ce situaţie este adus omul de către tiranie şi opresiune.

Trebuie să ţinem seama de faptul că în această perioadă Moldova se află sub influenţa Imperiului otoman, domnii fanarioţi fiind numiţi direct de către Poarta.

Influenţa viziune pentru fsin se observă pregnant în îmbrăcăminte. Peste Test ocular cu formula subţire de mătase sau de in, venea anteriul, o haină lungă, cel mai adesea de satin cu flori, sau brodată ori cusută cu fir de argint, căzând până la glezne, şi încins cu şal scump adus din India, înnodat de câteva ori dinainte.

La brâu, hangerul, un pumnal lung bătut cu nestemate.

TOP 10 evenimente economice ale anului 2011 în viziunea Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES

Peste anteriu, se purta o haină scurtă de catifea brodată cu aţa de mătase, cu sau fără găitane, cu mâneci largi, fermeneaua, subţire vara, căptuşită cu blană iarna. În sfârşit, când ieşea din casă, feregeauasau mai somptuosul biniş, o haină largă de postav, deschisă în faţă, tivită cu samur de jur împrejur şi, la mânecile despicate, căptuşită, iarnă, de sus până jos, cu blană.

În picioare, ghete uşoare sau, cel mai adesea, papuci cu vârful întors în sus, încălţaţi peste nişte ciorapi din pielea cea mai fină, meşi, de culoare galbenă, în care erau băgaţi, sau peste care erau legaţi, salvariisau ciacsarii, roşii şi umflaţi.

Îmbrăcămintea femeilor, la Curte, nu se deosebeşte prea mult de cea a bărbaţilor.

Femeile poartă şi ele pe dedesubt salvari cel mai adesea, din catifea şi papuci. Pe deasupra, nişte cămăşi din mătase, foarte decoltate, un anteriuprins în faţă cu agrafe, un ilicdin catifea brodată, tivit cu hermină sau samur;iar când ieşeau din casă, feregeauasau binişul.

Pe cap, atunci când nu aveau diademe sau o clădăraie de panglici şi giuvaieruri prinse cu iscusinţă, purtau, de obicei, nişte bonete care se asemănau destul de mult cu heninul medieval. Însă revoluţia care s-a petrecut atunci la Iaşi, apoi la Bucureşti şi în provincie, a fost pe cât de rapidă pe tot atât de completă:după un an, toate femeile din Moldova şi din Ţara Românească au luat portul european.

De pretutindeni, au sosit, în cele două capitale, negustori studii de prag vizual mode, croitorese, croitori, iar prăvăliile de la Viena şi de la Paris au scăpat de toate vechiturile care, la Iaşi, au părut viziune 6 la sută şi au fost plătite foarte scump.

Curând, s-a văzut şi mobilă, ceva mai veche, adusă de viziune 6 la sută Viena cu mare cheltuială. Trăsurile care, mai înainte, arătau ca nişte birje vechi din Viena, au fost înlocuite cu trăsuri şi caleşti elegante.

Viziunea BNM

Casele s-au umplut de servitori străini, de bucătari francezi şi, prin saloane şi iatacuri, nu s-a mai vorbit decât franţuzeşte. Aflând că, în ţările civilizate, unei femei îi şedea bine să aibă un amant, doamnele din Moldova şi-au luat viziune 6 la sută doi, ca să fie mai la modă.

Şi, mai ales, li se întâmplă să se întoarcă la obiceiurile de altădată. Unii tineri care poartă haine europene în timpul ocupaţiei ruseşti din se grăbesc să îmbrace veşmintele orientale de îndată ce autoritatea otomanilor revine. Nemăsurata lor imoralitate, ticăloşia — acesta este cuvântul potrivit — îndurerează şi umple omenirea de silă.

Poate ca viziune 6 la sută sunt mai curând de plâns decât de osândit. Sub o altă cârmuire decât acest nesăbuit şi crunt depostism turcesc, ei ar fi cu totul altfel decât ceea ce sunt acum. Sunt bine cunoscute tulburările de la provocate de răscoală eteriştilor şi de mişcarea naţională a lui Tudor Vladimirescu.

Ca urmare a acestor evenimente, interesul diplomaţiei austriece pentru problemele Principatelor Române a fost din nou trezit. Sub impresia acestor evenimente, căpitanul Radisit din statul-major de viziune 6 la sută Viena a primit ordinul să alcătuiască o descriere topografică şi statistică a Moldovei şi Ţării Româneşti. Lucrarea era menită să servească de informaţie pentru cercurile diplomatice şi militare din Viena asupra Principatelor Dunărene. În sistemul acesta de recensământ sătenii căutau să se sustragă părăsind vetrele şi refugiindu-se în păduri sau în alte sate mai îndepărtate, ca să nu li se poată da de urmă.

Adesea emigrau din cauza aceasta sate întregi.

Isaia ,2 Cronici ,Filimon NTLR - Viziunea lui Isaia şi chemarea lui - Bible Gateway

De asemenea, el semnalează faptul că, ţinându-se seama de largă întindere teritorială a ţărilor şi de marea productivitate a solului, Principatele ar fi putut nutri o populaţie cu mult mai numeroasă.

Ei manifestau însă puţină înclinaţie spre îndeletniciri spirituale.

Moldovenii erau buni soldaţi. Ţărăminea era stăpânită de boieri, a căror tagmă se alcătuia în bună parte din Greci şi Bulgari. Boierimea astfel alcătuită stăpânea şi comerţul şi industria. Comerţ făceau deopotirva şi mulţi jidovi, armeni şi puţini turci. Aceştia din urmă erau ianiceri plătiţi din Istanbul ca viziune 6 la sută.

Cum, de ce și cât va mai merge acest motor principal în ultimii 2 ani al creșterii economice: consumul.

La oraşe trăiau mulţi polonezi, germani şi secui emigraţi din Dacia transilvăneană pentru a se sustrage recrutării austriece. Numărul viziune 6 la sută se ridică la 20 de suflete şi 6 de case, din care jumătate zidite. Oraşul se împărţea în târgul de sus şi de jos având 69 de biserici şi mănăstiri şi un spital public.

Anume problemele respective formează clasamentul primelor trei poziții, conform numărului de respondenți care le-au evidențiat. La fel, o problemă extrem de importantă este situația criminogenă din țară. Pe poziția a șasea s-a situat șomajul. Problema șomajului este mai actuală în rândul bărbaților decât în cel al femeilor. În aceeași măsură populația este deranjată de calamități naturale și lipsa apei de băut, de secetă.

Vechiul palat domnesc zăcea în ruine. Evaporţiile mefitice din mlaştinile Bahluiului viziune 6 la sută şi din şanţurile murdare acoperite cu canduri făceau ca Iaşii să fie o localitate insalubră şi incearcată foarte des de diferite epidemii şi îndeosebi de friguri.

Galaţiierau un centru comercial destul de insemnat, aşezat pe malul Dunării, nu departe de gura Prutului, cu 6 de locuitori, cu dockuri fluviale şi cu un mare port fluvial chiar vase de război puteau pătrunde pe Dunăre în sus până la Galaţi, unde trăiau mulţi supuşi austrieci.

Lecturi suplimentare

Aşezarea oraşului între gurile Siretului şi Prutului, făcea din el un foarte nimerit antrepozit de mărfuri, care veneau din Bucovina, Moldova, Dacia transilvaneană, din Austria şi chiar din Marea Neagră şi din Istanbul. Negoţ se făcea cu ţările pontice şi îndeosebi cu Turcia. Botoşaniierau după Iaşi, Galaţi şi Roman localitatea cea mai însemnată în Moldova. Acolo, armenii şi jidovii făceau comerţ până la Brody şi Lipsca.

Comerţul consista în coloniale, manufacturi săseşti, blănuri ruseşti, ceară şi tutun.

Introducere

Şi bineînţeles că dezvoltarea economică a oricărei ţări se reflectă şi în abundenţa mărfurilor care se găseau în oraşe.

Când în ţară domneşte o atmosferă de siguranţă şi încredere în viitor, ea se simte în primul rând în capitală. De aici speranţă şi încrederea, de aici această febră de a construi. Evident, oamenii nu construiesc numai cu pietre, ci cu ideea că se pot bucura de ceea ce înaltă. Cei care n-au niciun viitor îşi sapă gropi în pământ. Există o rază de speranţă?

România Dragoş Anastasiu: România are nevoie de viziune şi spirit antreprenorial Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană Dragoş Anastasiu crede că în anul acesta, marcat de pandemie şi, implicit, de teama de a călători în zone mai îndepărtate, turismul românesc va avea de câştigat.

Bordeiul se-nalţa din pământ;apoi devine mai înalt, e constuit din piatră sau cărămidă. Trăsura este singurul mijloc de a scăpa de norii de praf, vara, sau de mormanele de noroi, iarna. În plus, trăsura indică faptul că eşti un om normal. Să mergi pe jos e cam cum ar fi la noi să mergi desculţ. Vă daţi seama că într-o ţară în care oamenii şi-au înlocuit picioarele cu trăsura, n-au ezitat să folosească servitori în locul braţelor.

Nimeni nu are mai puţin de şase-şapte servitori, bărbaţi şi femei, şi asta în casele cu un nivel de trăi foarte modest.

Account Options

În casele boierilor bogaţi, numărul lor este nesfârşit. După inegalitate, ceea ce uimeşte pe un străin la Iaşi sau la Bucureşti sunt amestecul şi diversitatea portului. Cei mai mult bărbaţi au păstrat hainele orientale. Viziune 6 la sută au adoptat modă europeană. Cele două tipuri de îmbrăcăminte se întâlnesc în cadrul aceleiaşi familii:tatăl este îmbrăcat ca un boier, fiul, a la francaise, fiindcă numai tinerii au adoptat costumul european, ceea ce indică sensul şi spiritul în care se îndreaptă societatea.

N-am văzut nicio persoană sub patruzeci de ani care să mai poarte haine orientale. În ce le priveşte pe femei, ele au adoptat de mult modă europeană. Să nu uităm că ne aflăm în epoca regulamentară Atât de nerăbdător eram să înghit întinderile acelea monotone care parcă se făceau la loc! Să grăbesc clipa sosirii la poştă;poşta, adică nişte colibe de crengi şi nişte grajduri aşijderea, unde caii nu stau mai niciodată, deoarece au bunul gust să prefere câmpul înverzit!

viziune - translation - Romanian-Russian Dictionary - Glosbe

Aşadar, pe câmp aveam să schimbăm caii. Lucrurile se petreceau aşa:doi oameni călare plecau în goană;alergau către o herghelie de vreo treizeci-patruzeci de cai ce păşteau pe câmp;trosnind zdravăn din bici şi strigând cât îi ţinea gura, alungau înspre trăsura herghelia care se apropia în galop, în linie dreaptă, ca un escadron de cavalerie;erau luaţi la întâmplare opt, zece, câţi ne trebuiau nouă, apoi herghelia pleca din nou la galop, şi tot la galop pleca un vârtej des de praf negru, din care se auzeau, la învălmăşeala, ţipete, plesnituri de bici, sau se vedeau, ici-colo, uniformele jumătate asiatice, jumătate europeneşti ale dorobanţilorsau mantaua roşie a vreunui albanez stând pe scaunul trăsurii.

Vârtejul acesta care aleargă, ţipa, izbea eram noi, până la următorul popas de poştă. E vorba de Andrew A.

Bonar şi de Robert Mc. Cheyne, clerici scoţieni, care, înîntreprind o călătorie în Orient ca misionari ai Comitetului pentru convertirea evreilor la creştinism, Comitet instituit de Congresul general al Bisericii scoţiene. Cartea scrisă de unul dintre ei, Povestea misiuni de cercetări printre evrei a Bisericii scoţiene înconţine un capitolul despre Ţările Române în care sunt prezentate informaţii destul de importante cu privire la Moldova şi aspectul ei, la locuitori şi obiceiurile lor, la oraşele şi satele prin care au trecut, la clasele sociale şi îndeletnicirile lor, la stările politice şi culturale.