Învățarea copiilor cu deficiențe de vedere

Рубрика: Diabet cu glaucom

învățarea copiilor cu deficiențe de vedere

Bază de învățarea copiilor cu deficiențe de vedere online cu bune practici pentru dezvoltarea capacității instituționale a școlilor defavorizate Bune practici de favorizare a incluziunii copiilor cu deficiențe în școala publică prin: depistare precoce a deficienței, intervenție timpurie, debut școlar în școala publică, trasee educaționale compatibile cu tipul și gradul de deficiență.

Bune practici de favorizare a incluziunii copiilor cu deficiențe în școala publică prin: depistare precoce a deficienței, intervenție timpurie, debut școlar în școala publică, trasee educaționale compatibile cu tipul și gradul de deficiență. Intervenția timpurieeste cunoscută ca o mișcare socială, un domeniu de specializare profesională și științifică, o condiție sine qua non pentru sporirea eficienței procesului de recuperare și inserție socială a copiilor cu CES, datorate unor deficiențe care pot duce la diferite tipuri de handicap.

Depistarea trebuie făcută prin medicii pediatri dar și prin medicii de celelalte specialitpți care în consultarea copilului întâlnesc tulburări în dezvoltare sau unele deficiențe care ar putea să indice existența unei deficiențe mintale.

Evidența deficienților mintali, tratarea și îndrumarea socio-profesională trebuie să se facă prin laboratoarele de sănătate mintală înființate la nivelul fiecărui județ. Depistarea este făcută și de familie. Pentru aceasta părinții trebuie informați ca atunci când observă unele întârzieri în dezvoltarea copiilor lor sau unele deficiențe să se adreseze medicului psihiatru.

Procesul integrării educaționale a copiilor cu cerințe speciale în educație presupune elaborarea și aplicarea unui plan de intervenție individualizat, centrat pe folosirea unor modalități eficiente de adaptare a curriculumului și pe diversificarea ofertelor de învățare în cadrul lecțiilor.

Didactica psihopedagogică a relevat principiul conform căruia este mai bine să greșești supraaprecierea copilului orientat inițial spre învățământui obișnuit, decât să-i preciezi calitățile reale, orientându-l cu ușurință spre învățământui special.

Pentru a favoriza integrarea copiilor cu deficiență mintală în structurile învățământului de masă și în comunitățile din care fac parte, este nevoie de aplicarea unor măsuri cu caracter ameliorativ sau de sprijinire.

Procesul integrării educaționale a copiilor cu cerințe speciale presupune elaborarea și aplicarea unui plan de intervenție individualizat, centrat pe folosirea unor modalități eficiente de adaptare a curriculumului și pe diversificarea ofertelor de învățare în cadrul lecțiilor.

În acest scop, principalele strategii care ar putea fi folosite pentru proiectarea unui curriculum din învățămantul incluziv se referă la: - învățarea copiilor cu deficiențe de vedere unor conținuturi din curriculumul general adresat copiilor normali, care pot fi înțelese și însușite de copii cu deficiențe și renunțarea la alte continuțuri cu un grad ridicat de complexitate; - accesibilizarea întregului conținut printr-un proces de simplificare, astfel încât să fie înțeles și însușit de elevii cu cerințe speciale; - diversificarea componentelor curriculumului general prin introducerea elevilor cu cerințe educative speciale într-o varietate de activități individuale, compensatorii, tutoriale video pentru vedere, destinate recuperării acestora și asigurarea participării lor în mod eficient la activitățile desfășurate în învățământul obișnuit.

Un element fundamental de care trebuie să se țină seama la proiectarea curriculumului destinat elevilor cu cerințe speciale îl constituie tipul și gradul deficienței; experiența practică a demonstrat ca pentru elevii cu deficiențe severe sau cu deficiențe grave asociate, este mai indicată școlarizarea în instituții speciale, după un curriculum propriu, beneficiind de strategii didactice adaptate nivelului lor de receptare și întelegere a conținuturilor.

În cazul acestor copii, procesul integrării sociale va fi sprijinit cu precădere prin valorificarea altor resurse existente la nivelul comunitățtii centre de zi, asociații sau grupuri de părinți organizații umanitare sau de sprijinire a persoanelor aflate in dificultate etc.

viziunea 4 ca procent

În cazul elevilor cu deficiențe senzoriale sau fizice, considerați ca fiind normal dezvoltați din punctul de vedere al potențialului intelectual, adaptarea curriculară se realizează prin extensiune, adică în curriculumul comun tuturor categoriilor de elevi sunt introduse, după cum specificam ceva mai sus, o serie de activități suplimentare specifice de demutizare, de insușire a unor limbaje specifice precum dactilemele, alfabetul Braille, limbajul semnelor etc.

Educația astfel concepută nu se rezumă doar la o plasare, pur si simplu, a deficienților în colectivități obișnuite de copii. Sunt necesare cel puțin două condiții pentru a asigura succesul acțiunii: - o pregătire specială prealabilă integrării, care să favorizeze achiziția operațiilor elementare, condiție pentru însușirea elementelor fundamentale ale programei comune ; -   o asistență psihopedagogică și medicală de specialitate, pe toată durata școlarizării în unitățile obișnuite de învățământ, pentru preântâmpinarea fenomenelor de inadaptare școlară.

viziune oculară nouă

Aceste cerințe reclamă existența unei rețele instituționalizate de asistență și servicii pentru categoriile de elevi cu cerințe speciale. În unele țări cu tradiție în acest sens se întâlnesc instituții de readaptare cu profil special, psihopedagogic și medical: centre de reeducare, centre de recuperare, clinici de observare si reabilitare.

Reușita succesului programelor de intervenție individualizate depinde, în mod esențial, de vârsta copilului. Decizia asupra integrării unui copil cu cerințe educative speciale în învățământul de masă se ia pentru fiecare caz în parte în urma unei expertize complexe asupra copilului, a consultării factorilor direct implicării în acest proces și a evaluării situațiilor de risc.

Educația incluzivă este un act responsabil, asumat de personalul școlii, de comunitate, de familie și nu trebuie perceput ca un proces de subminare a școlilor obișnuite, și ca un proces de normalizare a vieții persoanelor aflate în dificultate ajunse în această stare ca învățarea copiilor cu deficiențe de vedere a unor evenimente independente de voința lor și ca o măsură de conștientizare a rolului de instituție publică al școlii, în care toți au dreptul să aibă acces în calitate de cetățeni cu drepturi egale ai comunității.

Utilizarea vizualizării la învățarea copiilor cu deficiențe de vedere

Integrarea copiilor cu deficiență mintală Problema cu totul specială apare în cazul integrării copiilor cu deficiență mintală în clasele mai mari sau învățarea copiilor cu deficiențe de vedere finalul procesului de școlarizare, atunci când solicitările depășesc cu mult capacitatea lor de utilizare a gândirii formale, iar dezideratul unei calificări și al integrării sociale, prin participare la activitățile productive, depășește limitele ergoterapiei, prioritară în etapele anterioare.

Actuala formă de pregătire profesională pentru această categorie de deficienți este total ineficientă. O posibilă soluție ar fi integrarea acestor copii în școlile obișnuite de ucenici, unde pot învăța o meserie cu cerere pe piața muncii, urmată de angajarea și integrarea în unități productive.

În aceste situații, viziunea plus 3 este respectivi, fără experiență și fără abilitate în planul relațiilor sociale, pot beneficia de supraveghere și îndrumare din partea părinților, tutorilor sau altor persoane calificate.

Навигация по записям

Integrarea copiilor cu deficiențe de vedere Un elev cu deficiență de vedere trebuie privit la fel învățarea copiilor cu deficiențe de vedere oricare dintre elevii clasei, fără a exagera cu gesturi de atenție și fără a fi favorizat rnai mult decât ar cere gradul și specificul deficienței sale. Elevii cu handicap de vedere trebuie încurajați să se deplaseze prin clasă, pentru a învăța să evite obstacolele și să identifice cu mai multa ușurință locurile unde să acorde o atenție deosebită, să fie apreciati mai ales cu ajutorul expresiilor verbale sau cu atingeri tactile, să realizeze în principiu aceleași sarcini ca și colegii lor de clasă, iar acolo unde nu este posibil, să se adapteze mijloacele de restaurarea viziunii maria și conținutul sarcinilor de lucru la posibilitatile reale ale acestor elevi.

În cadrul activităților de predare-învățare în clasele unde sunt integrați elevi cu vedere slaba trebuie să se acorde o atenție deosebită unor elemente care să asigure egalizarea șanselor în educația școlară.

În cazul elevilor nevăzători, intervin o serie de particularități care afectează procesul didactic, deoarece aceștia folosesc citirea și scrierea în alfabetul Braille, au nevoie de un suport intuitiv mai bogat și mai nuanțat pentru înțelegerea celor predate, au nevoie de metode si adaptări speciale pentru prezentarea și asimilarea conținuturilor învățării, este necesară intervenția unui interpret și învățarea copiilor cu deficiențe de vedere unui timp suplimentar de lucru.

Integrarea copiilor cu deficiențe de auz Reprezintă o problemă destul de controversată în multe țări din lume, deoarece pierderea auzului la vârste mici determină imposibilitatea dezvoltării normale a limbajului și, implicit, a gândirii copilului, cu consecințe serioase în planul dezvoltării sale psihice.

Din acest motiv, diagnosticul precoce al pierderii de auz, urmat de protezarea auditivă timpurie, este cea mai eficientă cale de compensare a auzului și garanția reușitei integrării învățarea copiilor cu deficiențe de vedere a copilului cu tulburari de auz. Odată cu integrarea școlară a copilului deficient de auz se impun anumite cerințe privind modul de plutește pentru vedere redusă al clasei, metodele de prezentare a conținuturilor, strategiile de comunicare în clasă.

Integrarea copiilor cu handicap fizic Manifestările din sfera motricității trebuie privite în relație strânsă cu dezvoltarea intelectuală,expresia verbală și grafică, maturizarea afectiv-motivațională și calitatea relațiilor interindividuale ca expresie a maturizării sociale. In cazul copiilor nedeplasabili, legislația prevede posibilitatea pregătirii școlare la domiciliu, după o expertiză complexă, copilul putând fi înscris la cea mai apropiată școală, stabilindu-se un curriculum adaptat învățarea copiilor cu deficiențe de vedere sale, un număr mediu săptamânal de lecții susținute de cadre didactice specializate în activități cu elevii deficienți și care fac parte din corpul didactic al școlii respective.

O particularitate a acestei învățarea copiilor cu deficiențe de vedere de copii este aceea că, în lipsa altor deficiențe, ei pot fi normali din punct de vedere intelectual.

Integrarea copiilor cu tulburări de comportament Presupune aplicarea unor strategii de intervenție psihopedagogică destinate prevenirii și corectării comportamentelor indezirabile mediului școlar și social.

Un rol important în cadrul acestui proces revine consilierului școlar care poate folosi o varietate de metode și tehnici de consiliere destinate schimbării sentimentelor și atitudinilor ce stau la baza apariției tulburărilor de comportament.

Activitatea educativă cu elevii care prezintă tulburări de comportament solicită din partea fiecărui profesor o foarte bună cunoaștere a naturii umane, a strategiilor de cunoaștere a personalității elevilor și o capacitate empatică deosebită necesară înțelegerii și acceptării celor din jur așa cum sunt ei în realitate, cu calitățile și defectele lor. Orice copil poate întâmpina dificultăți de învățare sau de adaptare școlară datorate unor multiple cauze, dependente sau nu de voința sa.

Acest fapt nu trebuie sa constituie un argument în favoarea excluderii sale din școala de masă și transferarea într-o școală specială.

Abordând o perspectivă curriculară deschisă, transparentă și flexibilă, putem hipermetropie pe an 3 în întâmpinarea cerințelor  unui număr cât mai mare de elevi, inclusiv pentru elevii care sunt excluși în mod curent din școlile obișnuite. De asemenea, profesorii își pot schimba atitudinea față de cerințele impuse de școala diversității, încurajându-i  să-și dezvolte o nouă optică asupra activităților didactice care presupun un parteneriat activ între elevii clasei și profesor.

Prezentăm, în continuare, câteva modele de intervenție timpurie.

Dificultățile de învăţare la copii Dificultățile de învăţare la copii 1. Dificultăţi  de  învăţare - delimitări conceptuale Copiii cu dificultăţi de învăţare au fost şi sunt o realitate, indiferent de cultură, cetățenie, etnie, limbă, nivel al veniturilor sau mediu social, astfel că specialiști din diverse domenii au căutat soluții pentru a veni în sprijinul acestora, în vederea adaptării și integrării lor eficiente, atât în mediul școlar, cât și în spațiul social, în general. Un prim pas este reprezentat de eforturile întreprinse de cercetători pentru definirea conceptelor legate de domeniul dificultăților de învățare.

Echipa de intervenție timpurie acționează asupra familiilor cu copii deficienți, asigurând: a o acțiune de consiliere și de informare; b consiliere privind diagnosticul și consecințele acestuia asupra copilului, ținând seama de evoluția previzibilă a defectului și deficienței și de punerea în lucru a mijloacelor de compensare pentru nevăzători, surzi etc. Proiectul psihopedagogic presupune o evaluare predictivă și una formativă a acțiunilor educative și corectiv compensatorii.

Obiectivele care se fixează trebuie să fie întotdeauna clare, realizabile și limitate, fixându-se perioada de timp necesară pentru a fi atinse.

Pornind de la această exigență, prima distincție majoră în planurile de intervenție este cea operată între strategiile proactive și strategiile reactive. Realizarea acestor programe necesită o strânsă conlucrare între echipa de profesioniști, în rândul căreia există și un psihopedagog — ca profesor itinerant — și părinții copiilor cu CES.

Deci, și în sistemul legislativ românesc referitor la copiii cu CES trebuie prevăzută intervenția timpurie, prin munca în echipă interdisciplinară, inclusiv prin aportul profesionist al psihopedagogului itinerant, care conlucrează in mod adecvat fiecărui caz cu părinții copiilor cu CES.

învățarea copiilor cu deficiențe de vedere hipermetropie gimnastică remedială pentru ochi

Educația integrată ii va permite copilului cu CES să trăiască alături de ceilalți copii tipici, să desfășoare activități comune, dobândind abilități indispensabile pentru o viață cât mai apropiată de normalitate, pentru o adecvată inserție socială. In cadrul reabilitării, intervenția timpurie reprezintă o trăsătură comună în toate țările comunitare, ea fiind recunoscută ca fiind metoda cea mai eficientă preventivă si terapeutică în favoarea copiilor cu cerințe speciale.

Intervenția precoce reprezintă o prioritate în cadrul tuturor programelor. Bariere privind  incluziunea  școlară Dificultățile apărute în procesul incluziv  nu sunt generate atât de natura cerințelor speciale ale elevilor integrați, cât mai ales, probleme de vedere miopie modul nostru de a percepe acest process.

Învățarea copiilor cu deficiențe de vedere esență, este o problemă de atitudine. De exemplu, succesul incluziunii persoanelor cu handicap mintal depinde de cooperarea dintre toate instituțiile comunitare care au în responsabilitate educația specială, protectța socială și protecția juridică, care să asigure realizarea tuturor drepturilor lor. Din perspectiva psihosociologică, orice demers în abordarea strategiilor de implementare a învățământului incluziv sistemul de învățământ actual trebuie să pornească atât de la o analiza la nivel macrosocial, cât și de la o analiza la nivel microsocial a problematicii respective.

Dacă nu exista semnale favorabile la aceste niveluri de analiză eficientă integrarea riscă să rămână permanent sub semnul   întrebării. Analiza macrosocială  include: - disponibilitatea și interesul societății pentru integrare, evidențiate prin cadrul legislativ, sprijinul economic și logistic, factorii de decizie etc.

Рубрика: Diabet cu glaucom

Analiza microsocială are în vedere: - disponibilitatea și interesul cadrelor didactice de a susține învățământul incluziv prin activitățile desfășurate cu colectivul claselor pe care le au în primire - educațiaincluzivă nu trebuie să se desfășoare prin dispoziții sau forme impuse ; - acceptul părinților sau aparținătorilor care au copii în clasele unde se practică integrarea - se evită astfel posibilele stări de tensiune sau conflict de pe parcurs.

Un criteriu important și actual este schimbarea mentalității societății  față de persoanele cu CES și schimbarea mentalității acestor persoane față de ele, față de poziția lor în restabilirea hipermetropiei senile învățarea copiilor cu deficiențe de vedere tendința de afirmare la nivelul profesional pe care îl posedă. Persoanele cu probleme de sănătate sunt divizate în dependența de handicapul fizic, senzorial, mintal, intelectual.

Severitatea handicapului și mai ales cel mintal determină și poziția omului în societate. Nu pot fi întrunite toate condițiile necesare pentru ca un sistem să funcționeze impecabil încă de la bun început; în plus, schimbările stabile de mentalitate se produc în timp și numai după constatarea unor rezultate promițătoare. Procesul incluziunii trebuie realizat gradual, debutând cu acțiuni de integrare punctuale sau secvențiale, concomitent cu efortul de creare a unor structuri incluzive.

De asemenea, la un moment dat, pot coexista diferite grade de normalizare, în funcție de condițiile și necesitățile specifice anumitor persoane aflate în dificultate ori anumitor comunități caracterizate de contexte geografice, economice, socio-culturale particulare.

Învățarea copiilor cu probleme de vedere

În principiu, intcluziunea poate avea succes  în orice țară care atinge un anumit nivel de dezvoltare economică, legislativă, socială și un anumit grad de coeziune și solidaritate a membrilor săi.

Totuși, este greu de crezut că modelele concepute pentru condițiile specifice țărilor scandinave  standard de învățarea copiilor cu deficiențe de vedere ridicat, populație redusă numeric, resurse economice mari  pot funcționa ca atare oriunde. Dintre barierele  incluziunii, pe lângă deficitul economic al țării noastre, amintim și limitele care țin de atitudinea  celor implicați în acest  proces, acestea fiind: è Atitudinea elevilor obișnuiti față de integrarea copiilor cu C.

Mai multe despre acest subiect