Miastenie gravis și vedere

Această afecţiune apare, atât la bărbaţi cât şi la femei, la orice vârstă. Totusi, se intalneste mai frecvent la bărbaţii trecuti de vârsta de 60 de ani, iar la femei, înainte de 40 de ani. Nu este contagioasă şi nu se moşteneşte, chiar dacă, uneori, se întâlneşte la mai mult de o persoană din aceeaşi familie.

Există şi situaţii rare în care fetusul poate dobândi autoanticorpi de la o mama afectată. Cazul este cunoscut sub numele de miastenie congenitală. Din fericire, de cele mai multe ori, boala dispare după luni de la naştere. Există şi situaţii când miastenia congenitală nu se datorează mamei, ci este cauzată de nişte anomalii genetice prin care sunt produse proteine anormale la nivelul joncţiunii neuromusculare.

Cum este diagnosticată miastenia gravis? Diagnosticul se pune în baza anumitor teste ca: Test fizic şi neurologic miastenie gravis și vedere doctorul va lua în considerare istoricul pacientului.

Miastenia gravis

Va examina eventuale anormalităţi ale mişcării ochilor, tonusul şi forţa muscularăsenzaţia tactilă, coordonarea mişcărilor. Acest fapt se datorează opririi degradării acetilcolinei şi creşterii cantităţii acestei substanţe la nivelul neuromuscular, temporar. Imagistic — prin CT se vor descoperi eventuale timoame. Electrodiagnosticarea — Această metodă implică stimularea repetitivă a nervilor care, în miastenia gravis, nu vor răspunde la fel ca în cazul unei persoane sănătoase. Electromiografia EMG este cel mai eficient test în diagnostizarea bolii.

Aceasta evaluează transmiterea neuromusculară. Metoda este folosita, mai ales, în cazurile de maistenia gravis la debut sau când simptomele nu sunt încă demonstrabile prin alte teste. Teste de sânge — în marea majoritate a cazurilor, în sângele pacienţilor cu miastenia gravis este detectabil un nivel crescut de anticorpi anti-receptori pentru acetilcolină şi autoanticorpii MuSK.

In acest caz, nu există receptori pentru acetilcolină la nivelul joncţiunii neuromusculare. Există şi situaţii rare când în sângele pacientului nu sunt detectaţi aceşti anticorpi, boala numindu-se, miastenia seronegativă. Testarea funcţiei respiratorii — este efectuata pentru a măsura forţa de respiraţie.

Aceasta poate prezice o criză de miastenie. Ce se înţelege prin criza miastenică? Criza miastenică reprezintă situaţia în care muşchii folosiţi în respiraţie nu mai răspund la stimuli şi, prin urmare, pacientul are nevoie urgent de ventilator.

Unele dintre primele semne ale miasteniei gravis oculare includ o pleoapă și o viziune dublă.

Cauzele pot fi stresul, infecţiile şi reacţiile adverse ale medicamentelor. Chiar dacă unele medicamente agravează boala, uneori nu sunt oprite dacă acestea sunt folosite pentru a trata o boală de baza.

Cum se tratează miastenia gravis? Anticolinesterazice — medicamente ca mestinon sau piridostigmina sunt folosite pentru a încetini degradarea acetilcolinei la nivelul joncţiunii neuromusculare. Astfel, acestea îmbunătăţesc transmiterea neuromusculară.

Timectomie — Îndepărtarea chirurgicală a timusului, chiar dacă sunt prezente, sau nu, timoame. Medicamente antisupresoare — prednison, azatioprina, mofetil, tacrolimus, rituximab. Acestea reduc cantitatea de autoanticorpi, deşi au dezavantajul că prezintă multe efecte adverse.

Prin urmare, administrarea lor se va face sub miastenie gravis și vedere medicului.

Plasmafereza — este o metodă care presupune o transfuzie extracorporeala prin care autoanticorpii sunt îndepărtaţi din miopie când se dezvoltă pacientului. Imunoglobuline administrate intravenos — acestea provin de la donori sănătoşi si se leagă de anticorpii specifici bolii.

In felul acesta, sunt eliminaţi din sânge.

Care este prognosticul bolii? Cu tratament, viaţa pacientului este îmbunătăţită notabil, având posibilitatea să ducă miastenie gravis și vedere viaţă aproape normală.

Miastenia gravis – simptome, cauze, tratament

Există şi situaţii în care boala este remisă temporar sau, chiar permanent. Bolnavului, nemaiacuzand deloc oboseală musculară i se va permite, în miastenie gravis și vedere de caz, renunţarea la tratament. Care este rezultatele cercetărilor ştiinţifice? Studiile din ultimii 30 de ani au făcut posibilă o mai bună înţelegere a bolii.

Astfel, acum sunt mai bine cunoscute mecanismele ce au loc la nivelul joncţiunii neuromusculare, felul în care funcţionează sistemul imunitar, incluzând şi timusul.

Cerecetarile ştiinţifice au ca scop utilizarea a noi medicamente care să permită adoptarea unei scheme de tratament mult mai eficient.

Myasthenia Gravis (ocular) - Ce trebuie să știți

În ceea ce viziune în timp ce mănânci medicaţia acestei afecţiuni, există pacienţi care nu răspund favorabil la tratamentul actual.

Aceasta se datoreaza afectarii sistemului imunitar pe o perioada îndelungată.

Se fac studii cu noi medicamente care sunt cercetate, fie individual, fie în diverse combinaţii pentru a fi observată eficienţa acestora în miastenia gravis Se doreşte, de asemenea, descoperirea unor noi metode de diagnostic al bolii printr-o mai bună înţelegere a conexiunii dintre celula nervoasă şi fibra musculară.

Se iau în calcul şi găsirea altor metode în detectarea anticorpilor şi identificarea unor noi biomarkeri semne ce măsoară evoluţia bolii.

Odata ce simptomele incep, slabiciunea musculara se poate agrava in cateva zile sau saptamani. Simptomele pot ramane constante, pot progresa sau pot fluctua de la o ora la alta sau de la o zi la alta.