Funcțiile vizuale ale vederii

Munca întregului analizor vizual funcțiile vizuale ale vederii de capacitatea lor de a se contracta și relaxa. Etapele funcțiile vizuale ale vederii ochiului uman și secretele unei bune viziuni Anatomia și funcțiile vizuale ale vederii organului de vedere are caracteristici diferite în toate etapele formării sale.

În cursul normal al sarcinii la o femeie, toate structurile oculare sunt formate într-o secvență clară. Deja la un făt format de 9 luni, organul vederii are toate membranele complet dezvoltate. Există însă unele diferențe între ochiul unui adult și un nou-născut masă, formă, dimensiune, fiziologie. Dezvoltarea ochiului după naștere trece prin anumite etape: În primele șase luni, copilul dezvoltă o maculă și retină fosa centrală ; în aceeași perioadă, se dezvoltă activitatea căilor vizuale; formarea funcțiilor reacțiilor nervoase apare până la vârsta de 4 luni; formarea finală a celulelor cortexului cerebral și a centrelor lor are loc în termen de 24 de luni; în timpul primului an de viață, se observă dezvoltarea conexiunilor dintre aparatul vizual și alte organe de simț.

Deci, treptat, organul de vedere este format și îmbunătățit.

Anatomia: structura ochiului uman

Dezvoltarea sa continuă până la pubertate. În această perioadă, ochii copilului corespund aproape complet parametrilor unui adult. Începând de la naștere, o persoană trebuie să observe igiena organelor de vedere, ceea ce va asigura funcționarea pe termen lung a analizorului. Acest lucru este deosebit de important atunci când se dezvoltă și se formează. În această perioadă, vederea copiilor se deteriorează adesea, ceea ce este asociat cu încordarea excesivă a ochilor, nerespectarea regulilor de bază, de exemplu, atunci când citiți, sau lipsa vitaminelor și mineralelor esențiale din dietă.

Organul vizual. Structura și funcțiile organului uman al vederii

Luați în considerare câteva dintre regulile importante de igienă a vederii care trebuie respectate nu numai în perioada în care apare dezvoltarea, ci și pe parcursul vieții: Protejați-vă ochii de deteriorarea mecanică și chimică. Când citiți, asigurați o iluminare bună, care ar trebui să fie pe partea stângă. În același timp, nu ar trebui să fie prea luminos, deoarece aceasta face ca celulele sensibile la lumină să fie inutilizabile. Asigurați iluminare moale.

Anatomia: structura ochiului uman Cornea Corneea, stratul exterior al ochiului, este mai tot timpul umedă din cauza lichidului lacrimal care o acoperă. Este încorporată în scleră partea alba a ochiuluiși împreună formează ceea ce experții numesc tunica externa bulbi. Corneea acționează ca o fereastră: are formă de disc și este transparentă, permițând penetrarea luminii. De asemenea, protejează ochiul împotriva influențelor externe, cum ar fi murdăria, praful sau rănile ușoare. Este in mod natural foarte elastică.

Distanța dintre carte și ochi nu trebuie să fie mai mică de 35 cm. Nu citiți în timp ce vă culcați în transport. Mișcarea constantă și modificarea distanței dintre carte și aparatul ocular conduc la oboseală rapidă, schimbare constantă a focalizării și disfuncționalități musculare.

Functia vederii - fotoreceptia - senzatia de lumina

Furnizați-vă complet corpului dvs. Ochiul este un aparat optic complex al corpului uman. Funcția sa principală este de a transmite imagini în cortexul cerebral pentru analiza obiectelor din jur.

În acest caz, creierul și organele vederii sunt strâns legate între ele.

Prin urmare, este foarte important să păstrăm funcțiile de bază ale analizatorului nostru vizual. Viziunea este un proces biologic care determină percepția formei, dimensiunii, culorii obiectelor din jurul nostru, orientarea dintre ele.

ADMITERE MEDICINA: ANALIZATORII 5: Analizatorul vizual partea a II-a - Acomodarea

Este posibil datorită funcției analizatorului vizual, care include aparatul de percepere - ochiul. Funcția de viziune nu numai în percepția razelor de lumină.

1. Ce este necesar pentru tratarea vederii
2. Ea cuprinde doua aspecte distincte: 1.
3. Transplant de vedere
4. Homeopatia vedere încețoșată
5. BloossoM Funcțiile fiziologice ale vederii "Trăsături anatomice și fiziologice ale sistemului endocrin.
6. Functia vederii - fotoreceptia - senzatia de lumina : Oftalmologie

O folosim pentru a evalua distanța, volumul obiectelor, percepția vizuală a realității înconjurătoare. Ochi uman - fotografie În prezent, dintre toate simțurile umane, cea mai mare încărcătură cade pe organele vederii. Acest lucru se datorează cititului, scrierii, vizionării televiziunii și a altor tipuri de informații și de muncă.

Structura ochilor umani Organul vederii constă dintr-un glob ocular și un aparat auxiliar situat pe orbită - o adâncire a oaselor craniului facial. Structura globului ocular Globul ocular arată ca un corp sferic și este format din trei scoici: Extern - fibros; mijloc - vascular; interior - plasă.

Membrana fibroasă exterioară în partea posterioară formează o albă, sau sclera, iar în față trece în corneea permeabilă la lumină. Coroidă de mijloc așa numit pentru că este bogat în vase. Situat sub sclera.

Partea frontală a acestui înveliș se formează iris, sau irisul. Deci se numește din cauza culorii culoarea curcubeului. În iris este elev - o gaură rotundă care poate schimba valoarea în funcție de intensitatea iluminării cu ajutorul unui reflex înnăscut. Pentru a face acest lucru, există muschi în iris care îngustează și dilată pupila.

Irisul joacă rolul unei diafragme care reglează cantitatea de lumină care intră în aparatul fotosensibil și îl protejează de distrugere, făcând ca organul vederii să se obișnuiască cu intensitatea luminii și a întunericului.

Coroida formează un lichid - umiditatea camerelor oculare. Retină interioară sau retină - adiacent la partea posterioară a membranei medii coroidă.

Constă din două foi: exterior funcțiile vizuale ale vederii interior. Foaia exterioară conține pigment, cea interioară conține elemente sensibile la lumină. Retina aliniază partea inferioară a ochiului. Dacă o privești din partea elevului, atunci în partea de jos este vizibilă o pată rotundă albicioasă. Acesta este locul de ieșire al nervului optic. Nu există elemente sensibile la lumină aici și, prin urmare, razele de lumină nu sunt percepute, se numește punct orb De partea lui este macula macula Acesta este locul cu cea mai mare acuitate vizuală.

În stratul interior al retinei, există elemente sensibile la lumină - celule vizuale. Capetele lor sunt sub formă de tije și conuri. Bastoane contin pigment vizual - rodopsina, conuri - iodopsină.

Tijele percep lumina în condiții de iluminare crepusculară, iar conurile percep culorile într-o lumină suficient de strălucitoare.

Secvența de lumină care trece prin ochi Luați în considerare calea razelor de lumină prin acea parte a ochiului care alcătuiește aparatul său optic. În primul rând, lumina trece prin cornee, umorul apos al camerei anterioare a ochiului între cornee și pupilăpupila, lentila sub formă de lentilă biconvexăcorpul vitros funcțiile vizuale ale vederii mediu transparent funcțiile vizuale ale vederii și ajunge în final la retină.

Fizica optica a vederii. Functia vizuala

În cazurile în care razele de lumină, care trec prin mediile optice ale ochiului, nu se concentrează asupra retinei, atunci apar anomalii vizuale: Dacă funcțiile vizuale ale vederii fața ei - miopie; dacă în spatele - hiperopie. Pentru alinierea miopiei, folosiți ochelari biconcave și hiperopie - ochelari biconvexe. După cum sa menționat deja, tijele și conurile sunt localizate în retină.

Când lumina îi lovește, provoacă iritații: apar procese complexe fotochimice, electrice, ionice și enzimatice care provoacă excitare nervoasă - un semnal. Pătrunde prin centrul nervului optic subcortical cvadruplu, tubercul optic etc. Apoi merge la cortexul lobilor occipitali ai creierului, unde este perceput ca o senzație vizuală.

Întregul complex sistem nervosinclusiv receptori de lumină, nervi optici, centre de vedere în creier, alcătuiește analizorul vizual. Structura aparatului auxiliar al ochiului În plus față de globul ocular, un aparat auxiliar aparține și ochiului. Este format din pleoape, șase mușchi care mișcă globul ocular. Suprafața posterioară a pleoapelor este acoperită de o membrană - conjunctiva, care trece parțial la globul ocular.

În plus, aparatul lacrimal aparține organelor auxiliare ale ochiului.

Organul vizual. Structura și funcțiile organului uman al vederii

Se compune din glanda lacrimală, tubuli lacrimali, sac și canalul nazolacrimal. Glanda lacrimală secretă un secret - lacrimi care conțin lizozime, care are un efect dăunător asupra microorganismelor. Este localizat în fosa osului frontal. După hidratarea suprafeței globului ocular, lacrimile curg în colțul interior al ochiului spre nas. Aici se colectează în deschiderile canalelor lacrimale, prin care intră în sacul lacrimal, situat și la colțul interior al ochiului.